Sunday, 1 March 2015

Pizza cum îmi place mie - #11

M-a apucat ieri dorul de o pizza bună, cu aluat subţire, dar crocant, cu ingrediente de calitate, şi cum eram conştientă că e mică probabilitatea să găsesc aşa ceva în zonă, m-am gândit să încerc s-o fac eu. Ce, eu nu pot?

La o pizza totul e important, şi aluatul şi ingredientele.

Aluatul se face foarte simplu. 350 gr de făină albă, jumătate de linguriţă de sare, 3 linguri de ulei (ori de floarea soarelui, ori de măsline) se pun într-un bol. Intr-un alt bol se pun cam 200 ml de apă călduţă, se adaugă 1 lingură de zahăr şi 2 linguri de drojdie uscată. Am folosit Pakmaya, turcească. De când eram mai mică, mama zicea că drojdia turcească e cea mai bună. Se amestecă apa cu drojdia şi zahărul şi se lasă cam 15 minute până se formează o spumă deasupra.


Se toarnă apoi apa cu drojdie peste făină şi se amesteca mai întâi cu lingura, apoi se poate pune amestecul pe masă pe care trebuie s-o dăm cu făină şi se frământă bine cu mâna, apoi se pune intr-un vas şi se acoperă cu un prosop.  Asta daca nu cumva ai un aparat minune numit Thermomix care poate să facă aluatul mai uşor. Vedeţi aici cum se face (puteţi pune busuioc şi usturoi direct în aluat) şi aici mai multe informaţii despre ce mai face şi cât costă.

Aluatul trebuie să stea vreo jumătate de oră până se umflă. Am observat că cel mai bine este când aluatul stă peste noapte, la frigider. De exemplu, azi pizza făcută cu aluatul rămas de ieri a fost mult,mult mai bună.

Din 350 gr de făina pot să iasă 2 pizza mari, cu aluatul pufos, sau 3-4, cu aluatul mai subţire. Mie îmi place cu aluatul subţire, aşa că am intins aluatul foarte bine, s-a făcut destul de subţire si a ieşit crocant. Dacă ţie îţi place cu aluatul mai pufos, atunci nu trebuie întins prea mult.

După ce ai întins aluatul, imaginaţia ta poate s-o ia razna. Orice îţi place ţie pe pizza, pune! Mie îmi plac următoarele: sos de roşii, mozzarela, bacon, chorizo, ciuperci, ardei kapia şi ceapă şi le pun pe aluat tot în ordinea asta. Dacă ţie îţi place altceva, incearcă! Poţi să pui şi ananas. Când am fost la magazin să cumpărăm ingrediente, am vrut să luăm şi ananas, ca să-l mâncăm proaspăt. Am auzit însă că ananasul îngraşă, aşa că am decis să mâncăm mai bine pizza :)


Sosul de roşii îl poţi face ca la carte, cu roşii, usturoi şi busuioc sau îl poţi cumpăra direct la borcan, cum am făcut eu, pentru că nu aş găsi roşii de calitate la început de primăvară. Chiar dacă e la borcan, alege unul fără conservanţi. Dacă nu faci sosul ca la carte, atunci ai grijă ca ingredientele celelalte să fie de calitate. Dacă alegi şuncă, alege una mai bună, dacă poţi.

 După ce pui toate ingredientele, pui pizza în cuptorul preîncălzit pentru aproximativ 20 minute la 180 grade, dacă aluatul e mai subţire, sau mai mult pentru un aluat mai gros.




Încercaţi acasă, că merită. Mie mi-a plăcut tare mult. Cred că m-aş fi luat de nevastă dacă eram bărbat.

Poftă mare!

Sunday, 22 June 2014

Mic dejun cu amintiri - #10

Aşa ceva făcea des bunica dimineaţa când ne petreceam vacanţele la ea, iar apoi şi mama ca şi mic dejun, inainte să mergem la şcoală. Noi le spuneam brânzoaice, pentru că ingredientul principal este brânza proaspătă de vaci. Mie nu îmi ies la fel de bune. Secretul e în ingrediente, cele de la oraş nu sunt la fel de bune ca cele de la ţară. Dacă ar fi să găsesc mereu această scuză (justificată de altfel), nu aş mai găti vreodată. Dar să încercăm.

Într-un vas se pune brânza (aproximativ 500 gr), peste care se adaugă 3 ouă, 10 linguri de griş si 3 de făină, 5 de zahăr, o lingură de iaurt, un strop de sare si un strop de bicarbonat de sodiu. Nu vă zgârciţi la zahăr, chiar dacă nu e sănătos, altfel vor ieşi fade. Puteţi pune şi un pliculeţ de zahăr vanilat. Amestecăm toate ingredientele. S-ar putea să fie nevoie să mai adăugaţi făină sau griş, dacă iese prea lichid amestecul. După ce o să le gătiţi de mai multe ori, o să descoperiţi proporţiile bune şi, în dependenţă de gusturi, puteţi să le modificaţi.


Se ia uşor cu o lingură mare câte puţin din amestec şi se întinde pe tigaie în forme rotunde sau ovale. Puteţi folosi o furculiţă unsă cu ulei, ca să le daţi formă şi să aibă aceeaşi grosime, astfel încât să se prăjească uniform. 


Se prăjesc exact ca şi cartofii ca la bunica, în ulei încins, pe o parte, apoi pe alta.

Se servesc cu smântână.


Se pot servi şi cu dulceaţă de orice fel, eu am încercat cu dulceaţă de coacăze, peste smântână. Mi-a adus aminte de papanaşi şi de o altă variantă a acestei reţete pe care o mai face mama din când în când, fără brânză, fără griş, cu iaurt şi vişine. Ies pufoase şi dulci. O să fac altă dată.



E o reţetă foarte uşoară şi nu necesită foarte mult timp, numai bună pentru dimineţile în care nu ai foarte mult timp la dispoziţie, iar dacă ai copii, sigur o să le placă. Dacă alegi să găteşti într-o dimineaţă de weekend, plăcerea va dura şi mai mult.

Poftă mare!

Tuesday, 29 April 2014

Şniţel regal - #9

Această reţetă o face mama de sărbători. Arată elegant, se face simplu şi e foarte gustos.

Primul pas e carnea potrivita - pulpa de porc. Un lucru important aici: carnea se va tăia perpendicular pe fibră, in fâşii de 1,5 - 2 cm. Logica din spate e că dacă o tai perpendicular, îi distrugi legătura dintre fibre şi astfel carnea nu se va strânge când o gătim. Dacă o tai de-a lungul fibrei, chiar dacă dup-aia o baţi, carnea se va strânge la gătit şi va ieşi un şniţel gros.

Cu un ciocan special de bucătărie batem carnea ca să o întindem şi s-o subţiem. Noi am folosit o tavă mai mare, în care au încăput 6 bucăţi de carne, câte 3 în fiecare rând. Am aşternut mai întâi nişte hârtie de copt, pe care am uns-o cu nişte untură de porc sau puteţi folosi şi ulei. Apoi facem un amestec din sare, piper şi ienibahar şi presăram câte puţin pe fiecare bucată de carne. 


Apoi tăiem ceapa fâşii şi o aşezăm peste carne.


Amestecăm într-un vas 300 grame de brânză proaspătă de vaci cu 1 ou şi adăugam brânza peste ceapă. Puteţi înlocui brânza proaspătă cu caşcaval (cred că reţeta originală e chiar cu caşcaval, deşi cred că fiecare o face în felul lui), dar mie mi se pare că brânza îi dă mai multă prospeţime. Plus că maioneza e foarte grasă oricum.


Urmează maioneza. Aici în Moldova se găseşte maioneza ambalată în pungi de plastic, importată din Ucraina, la care i-am tăiat un colţ, astfel încât să obţinem linii subţiri de maioneză, dar se poate folosi şi maioneză de casă. Pentru cei la cură, puteţi exclude maioneza.


Ultimul pas: tăiem nişte gogoşari fâşii şi le aranjăm frumos peste.


Se dă tava la copt pentru aproximativ 30 minute, 180 grade.



Se va orna cu nişte pătrunjel proaspăt. Poza finală n-am apucat s-o fac, pentru că au venit musafirii!

Monday, 31 March 2014

Tort de îngheţată - #8

Această reţetă am văzut-o pe tv paprika şi mi s-a părut cea mai simplă reţetă de tort de îngheţată. Impresionează prin simplitate şi gust. Dacă nu aţi şti cât de simplu se face, v-aţi gândi că cel care a făcut-o este un patiser adevărat. Dar acest tort poate fi făcut şi de către un copil. Nu trebuie să coaceţi nimic.

Aveţi nevoie de un vas adânc şi rotund, care îi va da o formă frumoasă tortului. Cumpăraţi rulada cu cremă de vanilie şi tăiaţi-o felii cât mai egale. Căptuşiţi vasul cu folie alimentară, iar apoi aşezaţi feliile pe pereţii vasului. Dacă găsiţi ruladă rotundă, este şi mai bine.


Umpleţi spaţiile goale cu bucăţele mici de ruladă.


Luaţi o pensulă de bucătărie şi ungeţi pereţii interiori ai ruladei cu rom. Cum mie nu îmi place romul în deserturi, am folosit lichior de ciocolată amestecat cu un strop de whisky, dar puteţi folosi rom, vişinată sau chiar lapte. Depinde ce vă place.


Între timp ar fi bine să lăsaţi îngheţata să se înmoaie un pic.


Turnaţi îngheţata, apoi daţi la congelator 3 ore, iar apoi mutaţi cam o oră în frigider.


Ca să vă asiguraţi că tortul s-a întărit, puteţi înfige o scobitoare, iar dacă aceasta iese murdară de ciocolată mai lichidă, atunci tortul încă nu e bine îngheţat şi s-ar putea ca atunci când îl răsturnaţi şi îl tăiaţi, să curgă îngheţata. Nu renunţaţi dacă nu v-a ieşit o dată, mai încercaţi şi sigur o să vă iasă aşa cum trebuie. Dacă nu vă iese, atunci mâncaţi îngheţata, mâncaţi rulada, n-o să arate fabulos, dar cu siguranţă o să fie bun.

Aşadar, după ce scoateţi vasul de la frigider, trageţi un pic de folie ca să pregătiţi răsturnarea puterii :) iar apoi întoarceţi vasul peste o farfurie sau peste orice altă suprafaţă plată. Vă va bucura ochiul:


Apoi tăiaţi şi mâncaţi cât mai rapid.





Poftă mare!

Sunday, 23 March 2014

Cartofi ca la bunica - #7

Pentru că săptămâna asta a venit cu amintiri despre bunici, despre tot ce-a fost frumos şi despre momente care nu se vor mai întoarce, am gătit cartofi aşa cum le făcea bunica mea.

Această reţetă e foarte simplă, astfel încât în jumătate de oră îţi potoleşti pofta. Aveţi nevoie de 5 cartofi de mărime medie, 2 ouă, 4 linguri de făina, ceapă prajită, ulei, sare şi piper.

Căliţi o ceapă de mărime medie pe tigaie, până se rumeneşte, apoi daţi-o deoparte şi presăraţi cu un strop de sare.

Cartofii curăţaţi se vor da prin răzătoare, apoi se vor pune într-un vas şi se vor presăra cu mai multă sare. Se lasă vreo 5 minute, astfel încât să lase zeamă. După care luăm o mână de cartofi şi îi strângem în palme, astfel încât să iasă zeama foarte bine. Apoi adăugăm ceapa prăjită, cele 2 ouă şi nişte piper.


Amestecaţi bine, apoi adăugaţi făina şi iar amestecaţi. Dacă nu aţi scurs bine cartofii e posibil ca aceştia să mai lase zeamă, aşa că este foarte important să îi stoarceţi foarte bine înainte să puneţi ouăle şi făina.
Puneţi o tigaie cu puţin ulei la încins şi apoi luaţi cu o lingură cartofii şi aşezaţi-le în porţii mici, iar apoi distribuiţi uşor cu lingura, astfel încât să aveţi aceeaşi grosime peste tot. În felul acesta se vor prăji uniform.
După ce s-au prajit pe o parte, le puteţi întoarce una câte una pe cealaltă parte.


După ce s-au rumenit bine pe ambele părţi, scoateţi cartofii şi aşezaţi-i pe nişte hârtie de copt ca aceasta din urmă să absoarbă uleiul. Cartofii trebuie să fie crocanţi în exterior şi moi în interior.

Se vor servi obligatoriu cu mujdei. Dacă nu aveţi mujdei, să vă faceţi. Usturoi tocat, cozi verzi de ceapă tocate, puţin ulei, sare şi puţină apă.


După o bucată de cartof, o să mai vreţi încă una şi-ncă una...şi-ncă una. Recomand să încercaţi această reţetă. E foarte simplu şi foarte gustos!

Wednesday, 19 March 2014

Ciocolată caldă - #6

Săptămâna aceasta am fost un dezastru în bucătărie, încercând să gătesc calamari şi ajungând la concluzia că e aiurea să găteşti calamari în România. În România trebuie să găteşti ciorbe, peşte prăjit în mălai etc. Astea ies bune. Calamarii sunt buni în ţările în care le găseşti proaspeţi.

După ore petrecute în bucătărie, mi-am băgat picioarele şi m-am consolat cu nişte ciocolată caldă. Bună bună.

Se face foarte simplu. În 5 minute. Aveţi nevoie de 3 ingrediente - o lingură mică de unt, lapte şi ciocolată. Se face aşa: Puneţi untul într-un vas mic la foc mediu, până se topeşte, apoi adăugaţi laptele şi ciocolata. Cu cât mai puţin unt, cu atât mai puţine kilograme. Ciocolata asta însă merită o oră două de mişcare. Este un deliciu. Oricum, dacă ai ajuns să-ţi faci o ciocolată caldă, înseamnă că ai deja o strategie bună pusă la punct şi ştii ce faci.


Eu am folosit ciocolată neagră batoane, dar în comerţ se găseşte ciocolată de diverse forme. Când faceţi ciocolată caldă, cel mai important ingredient este...ciocolata. Trebuie să fie de calitate.


Puneţi ciocolată în dependenţă de grosimea dorită. Dacă iese prea groasă, puteţi adăuga lapte.


Tineţi tot amestecul pe foc mediu amestecând astfel încât să se topească toată ciocolata. Înlăturaţi de pe foc şi serviţi.
O puteţi servi cum preferaţi. Puteţi adăuga nucă de cocos, fructe uscate, nuci (varianta cu nuci e preferata mea), vanilie, chilli sau mentă (pentru cei iubitori de combinaţii de ciocolată şi mentă). Puteţi să experimentaţi cu ce vreţi. Depinde ce vă place.

Va fi densă şi cremoasă, numa' bună.


Periculos!

Sunday, 9 March 2014

Broccoli cu sos de soia şi ghimbir - #5

Pentru că am promis că o să gătesc ceva mai puţin caloric, am gătit broccoli. Broccoli-ul e leguma care nu prezintă deloc interes pentru mine, pentru că mi se pare lipsit de gust şi plictisitor, dar gătit cu susan, usturoi şi ghimbir este cu totul special. Deci, lume, lume, mâncaţi broccoli din când în când, este bun şi are calciu.
Plus că reţeta este foarte simplă, durează doar 10 minute, deci merită încercat. Reţeta am găsit-o într-o carte a lui Jamie Oliver.

Aveţi nevoie de o căpăţână mare de broccoli. Îndepărtaţi capătul uscat al tulpinii păstrând inflorescenţele delicate.

 Tăiaţi-le apoi în două şi puneţi-le la aburi până când se înmoaie. Important e să nu devină prea moi.


Cât fierbe broccoli, prajiţi 4 linguri de seminţe de susan într-o tigaie uscată, până când se rumenesc, apoi îndepărtaţi.


 Adăugaţi în tigaie 3 linguri de ulei de măsline. Curăţaţi 5 căţei de usturoi şi tăiaţi-i în felii subţiri. Prăjiti-l în uleiul de măsline, până când se rumeneşte, dar nu foarte tare, evitând să devină amar. Îndepărtaţi usturoiul din ulei.



Apoi, folosind aceeaşi tigaie, aruncaţi mai întâi o parte din uleiul care şi-a păstrat aroma de usturoi, pentru că 2 linguri sunt suficiente pentru sos. Lăsaţi tigaia să se răcească şi apoi adăugaţi 3 linguri de sos de soia şi zeama de la o lămâie verde.

Şi aici urmează ghimbirul.

Ghimbirul este condimentul cu mirosul cel mai frumos, după părerea mea. Proaspăt curăţat are un miros îmbietor, fresh. Veţi avea nevoie de o bucată de ghimbir de mărimea unui deget, curăţat. Daţi-l prin răzătoare foarte măruntă, iar apoi, folosind o sită, apăsaţi cu o lingură de lemn, astfel încât să iasă cât mai multă zeama, sau striviţi-l puternic între degete. Va avea o culoare galbenă şi va fi iute la gust. O vom adăuga în tigaia cu ulei, sos de soia şi lămâie. Amestecăm toate aromele, iute de la ghimbir, dulce de la sosul de soia, acrişor de la lămâie. Potriviţi sosul după gust, dacă doriţi mai mult ghimbir, puteţi să mai adăugaţi, astfel încât sa ajungeţi la gustul dorit.

Serviţi bucăţile de broccoli într-un bol, stropiţi cu sos (amestecat bine înainte), iar apoi presăraţi cu feliuţele de usturoi şi susan. Broccoli este fin, sosul este iute acrişor, iar susanul şi usturoiul crocante. Combinaţie foarte bună.  Puteţi servi broccoli-ul ca garnitură pentru peşte, pentru că are sosul acesta acrişor, dar puteţi folosi şi pentru carne.





După aşa un fel de mâncare recomand un desert cu ciocolată, ca să compensaţi caloriile :) Sau nu. 

Poftă mare!